Niciodată nu e prea târziu să-ţi corectezi propria viaţă.
Se ia o familie compusă din cinci persoane (părinşii şi trei copii ajunşi la maturitate). Se amestecă vieţile lor, cu bune şi cu rele – cele rele sunt destul de multe, doar nimeni nu-i perfect -, se îmbibă până la saturaţie în obsesii şi depresii, se asesonează cu sex (explicit şi implicit), se montează totul, timp de nouă ani, în cinci capitole, un prolog şi-un epilog, după care se publică rezultatul în milioane de exemplare, sub un titlu sec: Corecţii. Într-un interviu acordat ziarului britanic The Telegraph, Jonathan Franzen, autorul Corecţiilor, spunea că cea mai mare dorinţă a lui a ...